SIMFONIÉTĂ, simfoniete, s. f. Lucrare muzicală orchestrală de dimensiuni reduse care păstrează caracteristicile de gen și de construcție ale simfoniei (1). [Pr.: -ni-e-] – Din fr. sinfonietta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIMFONIÉTĂ s.f. Simfonie scurtă sau scrisă pentru o formație instrumentală redusă. [Pron. -ni-e-. / cf. it. sinfonietta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIMFONIÉTĂ s. f. simfonie de proporții reduse. (< it. sinfonietta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
simfoniétă s. f. (sil. -ni-e-), pl. simfoniéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SIMFONIÉTĂ ~e f. Simfonie de proporții reduse. /<it. sinfonietta, fr. symphoniete
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink