SIMPTOMÁTIC, -Ă, simptomatici, -ce, adj. Care indică existența unei stări patologice în organism; care este simptomul acestei stări patologice; care se referă la simptom. ◊ Tratament simptomatic = tratament care urmărește vindecarea unei boli prin înlăturarea simptomelor și nu a cauzelor care o provoacă. ♦ Fig. Care indică existența unei anumite stări de lucruri; semnificativ. – Din fr. symptomatique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIMPTOMÁTIC, -Ă adj. Care are caracter de simptom. ♦ Tratament simptomatic = tratament care urmărește numai înlăturarea simptoamelor unei boli, neglijând adevăratele cauze. ♦ (Fig.) Care indică existența unei stări de lucruri oarecare; semnificativ. [< fr. symptomatique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIMPTOMÁTIC, -Ă adj. 1. care constituie simptomul unei boli. 2. (fig.) care indică existența unei anumite stări de lucruri; semnificativ. (< fr. symtomatique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SIMPTOMÁTIC adj. v. accidental, caracteristic, incidental, întâmplător, ocazional, semnificativ, sporadic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
simptomátic adj. m., pl. simptomátici; f. sg. simptomátică, pl. simptomátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SIMPTOMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de simptome; propriu simptomelor. ◊ Tratament ~ tratament care combate numai simptomele unei boli fără a înlătura cauzele care o provoacă. 2) fig. Care relevă o anumită stare de lucruri. [Sil. simp-to-] /<ngr. simptomatikós, lat. symtomaticus, fr. symptomatique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink