Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SÍTĂ, site, s. f. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente. ♦ Spec. Obiect de gospodărie format dintr-o țesătură de fire metalice sau textile fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal și care servește la cernut făină, mălai, la pasat legume ori fructe, la strecurat lichide etc. ◊ Expr. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. A vedea (sau a zări) ca prin sită = a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic. ♦ Os cu sită = bucată de os de vită cu aspect poros. ♦ Pânză deasă de sârmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri, la ventilatoare etc. 2. Manșon făcut dintr-o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a obține o lumină mai vie. ♦ Grilă (la lămpile de radio). 3. (În sintagma) Sită fotografică = dispozitiv optic format dintr-o combinație de linii sau de puncte trasate pe o placă de sticlă și care se așază în fața peliculei sau a plăcii fotografice pentru divizarea imaginii. – Din sl. sito.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÍTĂ s. 1. (prin Transilv.) scuturătoare. (~ pentru cernerea unui material granular.) 2. ciur. (Trece prin ea ca prin ~.) 3. (ELECTRONICĂ) grătar, grilă. (~ la o poliodă.) 4. (FOTO) sită fotografică = raster.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SÍTĂ s. v. strecurătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sítă (-te), s. f. – Ciur, dîrmon. – Mr. sită. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) sito (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 345; Meyer, Neugr. St., II, 58; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; Conev 64), cf. ngr. σίτα, calabr. sita.Der. sitar, s. m. (meseriaș care face site), cf. sb., cr., slov. sitar; sitișcă, s. f. (strecurătoare).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sítă s. f., pl. síte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SÍTĂ ~e f. 1) Unealtă de cernut formată dintr-o rețea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tablă perforată și fixată într-un cadru (de obicei circular). ◊ A ploua ca prin ~ a ploua mărunt și des; a bura. A vedea (sau a zări) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceață. A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ a examina amănunțit și în mod critic (pe cineva sau ceva). ~a nouă șade-n cui ceea ce este nou este prețuit într-un mod deosebit. 2) rar Rețea de sârmă (sau de alt material) cu ochiuri mărunte, pusă la ferestre. /<sl. sito
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SITA-ZÂNELOR s. v. ciulin, ghimpe, scai, scaiete, turtă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
síta-zânelor s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)