Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SLUȚÍRE, sluțiri, s. f. Acțiunea de a (se) sluți și rezultatul ei. – V. sluți.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SLUȚÍRE s. v. desfigurare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sluțíre s. f., g.-d. art. sluțírii; pl. sluțíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SLUȚÍ, sluțesc, vb. IV. Tranz. A face să devină schilod, inform, desfigurat; a mutila; a ciopârți. ♦ Tranz. și refl. A (se) poci, a (se) urâți. ♦ Refl. A se strâmba, a se schimonosi. [Var.: (reg.) slutí vb. IV] – Din slut.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE SLUȚÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni slut; a pierde frumusețea; a se poci; a se urâți. 2) A-și schimba expresia normală a feței (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se schimonosi. /Din slut
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SLUȚÍ ~ésc tranz. 1) A face să se sluțească; a urâți; a poci. 2) A face să-și piardă integritatea fizică; a schilodi; a mutila; a estropia. /Din slut
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SLUȚÍ vb. v. desfigura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sluțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sluțésc, imperf. 3 sg. sluțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. sluțeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink