Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SÓMA1 s. f. Ansamblul celulelor diploide ale organismului viu. – Din fr. soma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOMÁ2, somez, vb. I. Tranz. A cere (cuiva) în chip categoric (și sub amenințare) să suporte anumite consecințe, să îndeplinească ceva. ♦ (Jur.) A pune cuiva în vedere, cu forme legale, să execute (sau să nu execute) ceva. – Din fr. sommer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÓMA f. Ansamblu de celule somatice nereproducătoare. /<fr. soma
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SÓMA1 s.f. (Biol.) 1. Nume dat celulelor somatice. 2. Termen pentru întregul corp, cu excepția membrelor. [Pl. -me. / < fr. soma, cf. gr. soma – corp].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÓMA2 s.f. Băutură alcoolică preparată din sucul unei plante exotice, considerată în vechea religie indiană ca băutură a zeilor. [< fr., sanscr. soma].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÓMA3 s.f. (Geol.) Margine a unui vechi crater, de formă circulară, care înconjură noul con. [< fr. somma].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOMÁ vb. I. tr. A cere cuiva sub amenințare să îndeplinească ceva. ♦ A pune cuiva în vedere, în formele stabilite de lege, să (nu) execute ceva. [< fr. sommer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÓMA1 s. f. totalitatea celulelor somatice ale organismelor vii; corp. (< fr., gr. soma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÓMA2 s. f. băutură alcoolică din sucul unei plante exotice, considerată în vechea religie indiană ca băutură a zeilor. (< fr. soma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÓMA3 s. f. (geol.) margine a unui vechi crater, de formă circulară, care înconjură un con vulcanic mai nou. (< fr. somma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SOMÁ4 vb. tr. a cere cuiva sub amenințare să îndeplinească ceva. ◊ (jur.) a pune cuiva în vedere, în formele stabilite de lege, să (nu) execute ceva. (< fr. sommer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SOMÁ vb. a invita. (Te ~ să-ți vezi de treabă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SOMÁ vb. v. constrânge, face, forța, obliga, sili.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sóma s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
somá vb., ind. prez. 1 sg. soméz, 3 sg. și pl. someáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘOMÁ, șomez, vb. I. Intranz. A nu avea, a nu găsi de lucru; a fi șomer. – Din fr. chômer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SOMÁ ~éz tranz. (persoane) 1) A obliga prin amenințare; a pune cu forța. ~ să răspundă. 2) jur. A cere avertizând conform legilor în vigoare. ~ un debitor să plătească. /<fr. sommer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A ȘOMÁ ~éz tranz. A fi șomer. /<fr. chômer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȘOMÁ vb. I. intr. A nu avea de lucru; a fi șomer. [< fr. chômer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ȘOMÁ vb. intr. a nu avea, a nu găsi de lucru; a fi șomer. (< fr. chômer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
șomá vb., ind. prez. 1 sg. șoméz, 3 sg. și pl. șomeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink