SORȚÁȘ, sorțași, s. m. (Rar) Sorțar. – Din sorț + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
sorțáș, sorțáși, s.m. (înv. și pop.) 1. persoană care a ieșit la sorți. 2. tânăr care era desemnat prin sorți să presteze serviciul militar; sorțar.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink