SOVẤRF, sovârfi, s. m. Plantă erbacee perenă aromatică, cu tulpina păroasă, cu flori roșii-purpurii, întrebuințată la vopsit și în farmacie; savur (Origanum vulgare) [Var.: sovấrv, șovấrf s. m.] – Din scr. suhovrh.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOVÂRF s. (BOT.; Origanum vulgare) (reg.) broască, budeană, dost, ferăstău, majoran, milot, stropan, trifoiște, busuioc-de-pădure, busuiocul-feciorilor, măghiran-sălbatic, poala-Sfintei-Mării.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SOVÂRF s. v. pălăria-cucului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sovârf s. m., pl. sovârfi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOVÂRF ~i m. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina e****ă, cu frunze opuse și cu flori roz (uneori albe), folosită în scopuri medicinale și în industria casnică (la vopsit). /<sb. suhovrh
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink