Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SPECIMÉN, specimene, s. n. (Adesea fig.) Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie, un obiect etc. – Din fr. spécimen.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPECIMÉN s.n. (Uneori peior.) Exemplar, probă, model; mostră. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. spécimen, cf. lat. specimen – model].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPECIMÉN s. n. exemplar, model; mostră. ♦ ~ de semnătură = modul cum semnează o persoană. (< fr. spécimen, lat. specimen)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SPECIMÉN, specimene, s. n. Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie etc. – Fr. spécimen.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
SPECIMÉN s. 1. fel, gen, mod, soi, specie, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme ...) 2. exemplu, model, mostră, probă, tip. (Dăm mai jos câteva ~ de ...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SPECIMÉN s. v. chip, față, figură, individ, ins, om, persoană.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
specimén s. n., pl. speciméne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPECIMÉN ~e n. 1) Exemplar, model care ilustrează o specie sau o categorie. 2) fig. Reprezentant tipic al unui grup de oameni cu trăsături negative; subiect. /<lat. specimen, fr. spécimen
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)