SPECTACULÁR, -Ă, spectaculari, -e, adj. (Livr.) Spectaculos. – Din fr. spectaculaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPECTACULÁR, -Ă adj. Propriu a constitui un spectacol. ♦ Care face senzație, prodigios; spectaculos. ♦ Referitor la spectacol; teatral. [Cf. fr. spectaculaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPECTACULÁR, -Ă adj. spectaculos. (< fr. spectaculaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SPECTACULÁR, -Ă, spectaculari, -e, adj. (Franțuzism) Spectaculos. – După fr. spectaculaire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
SPECTACULÁR adj. v. impresionant, scenic, spectaculos, teatral.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
spectaculár adj. m., pl. spectaculári; f. sg. spectaculáră, pl. spectaculáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink