SPECULATÍV, -Ă, speculativ, -e, adj. Care aparține speculației (1), care se ocupă numai de teorie fără legătură cu practica și cu experiența. – Din fr. spéculatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPECULATÍV, -Ă adj. Bazat pe speculație (1); nelegat în nici un fel de practică; abstract. [< fr. spéculatif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPECULATÍV, -Ă adj. 1. bazat pe speculație (1); abstract. 2. referitor la speculația financiară sau comercială. (< fr. spéculatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SPECULATÍV adj. (înv.) speculator. (Spirit ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
speculatív adj. m., pl. speculatívi; f. sg. speculatívă, pl. speculatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPECULATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de speculațiile filozofice; bazat pe speculații filozofice. 2) Care se bazează numai pe considerații teoretice fără legătură cu practica. /<fr. spéculatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink