SPÍNĂ, spine, s. f. (Med.) Proeminență ascuțită a unui os. * Spina bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale caracterizată prin lipsa de sudură a arcurilor vertebrale, situată de obicei în regiunea lombară și sacrală. – Din lat., fr. spina bifida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPÍNĂ s.f. Proeminență ascuțită (a unui os). ♦ Spină bifidă = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, de obicei în regiunea lombară. [< fr., lat. spina-bifida].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPÍNĂ s. f. 1. (ant.) mic zid care împărțea circul sau hipodromul în sens longitudinal. 2. proeminență ascuțită (a unui os). ♦ ă bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, în regiunea lombară. (< fr., lat. spina /bifida/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
spínă, spíne, s.f. (reg.) o parte a morii.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
spínă s. f., pl. spíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPINELE CÉRBULUI s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink