Dex spre

SPRE prep. 1. (Cu sens local) În direcția..., înspre, către, la. Pornesc spre școală. ♦ (În numeralele de la 11 la 19, formate prin compunere) Adăugat la..., peste. Unsprezece. 2. (Cu sens temporal) În apropierea..., aproape de..., cam la vremea..., pe la... Spre iarnă. ♦ Către ziua de...; dintre ziua de...; și ziua de... Luni spre marți. ♦ (Arată o acțiune ulterioară celei exprimate de verbul precedent, având valoare copulativă) După aceea, și apoi. 3. (Introduce un complement circumstanțial de scop) În vederea..., pentru a..., ca să... Se duce spre a cerceta personal. ◊ Expr. Spre pildă = de pildă, de exemplu. 4. (Introduce un complement circumstanțial de mod) (În așa fel) încât (să producă, să cauzeze cuiva ceva). I-a dăruit o carte spre marea lui bucurie. 5. (Înv. și reg.; introduce un complement indirect) Echivalând cu..., drept, ca. Spre răsplată, cer două lucruri. – Lat. super.

SPRE prep. 1) (exprimă un raport spațial, indicând direcția) În direcția; către; înspre; asupra. A plecat spre oraș. 2) (exprimă un raport temporal, indicând apropierea de un anumit moment) Către; aproape de; pe la; asupra. A venit spre seară. 3) (exprimă un raport final) Pentru; în vederea. A venit spre a se convinge. 4) (exprimă un raport modal) Merge spre bine. ◊ Spre exemplu de pildă; bunăoară; de exemplu. /<lat. super

SPRE prep. 1. (local) asupra, către, înspre, la, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) către, înspre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.) 3. (arată scopul) ca, de, drept, pentru. (~ încercare; ~ exemplu.) 4. (final) pentru, (înv.) către. (O spun ~ binele tău.)

SPRE prep. v. asupra, ca, contra, drept, împotriva, în, la, pe.

Spre ≠ dinspre

spre prep. – 1. (Înv.) Pe (indică poziția): zise gloatelor să șază spre iarbă (Coresi). – 2. Către (indică direcția mișcării): Turcii fug spre răsărit (Bălcescu). – 3. Către (indică o tranziția): miercuri spre joi (Urechiă). – 4. Către, aproape de (indică proximitatea în timp): sosoi spre seară (Rebreanu). – 5. Pentru (indică finalitatea): e făcută spre iubire (Popular Jarnik). – 6. Și (servește la compunerea numeralelor de la 11 la 19). Lat. sŭper (Pușcariu 1626; Meyer-Lübke, ZRPh., XXII, 492; REW 8456), cf. it. sopra, prov., cat., sp., port. sobre, fr. sur. Numărarea cu spre se consideră de origine sl., cf. sl. dŭva na desęte „doisprezece”; dar ne putem îndoi de această explicație atîta timp cît lipsește un studiu mai amănunțit. – Comp. despre, prep. (înv., din partea, de la; în ce privește pe; cu privire la).

spre prep.