Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
STĂVILÁR, stăvilare, s. n. 1. Construcție de lemn, de beton sau de fier înălțată transversal pe cursul unei ape curgătoare, servind la reglarea nivelului apelor din amonte cu ajutorul stavilelor; baraj, zăgaz, opust. 2. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului (1), acționate manual sau mecanic; stavilă. 3. Întăritură de protecție în apropierea unui pod. 4. Fig. (Rar) Obstacol, piedică; împotrivire. – Stavilă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STĂVILÁR s. (CONSTR.) 1. baraj. 2. stavilă, zăgaz, (pop.) opust, (reg.) iezătură, (înv.) iaz, scurgă-toare. (A deschis ~ul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stăvilár s. n., pl. stăviláre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STĂVILÁR ~e n. Construcție făcută transversal pe cursul unei ape pentru a o opri sau a regla nivelul; zăgaz; baraj. /a stăvili + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)