STANDOÁLĂ, standoale, s. f. (Reg.) Hambar, coșar în care se păstrează grânele. – Din ucr. stodola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
standoálă, standoále, s.f. (reg.) 1. coșar în care se păstrează grânele; hambar, șură. 2. loc unde se află mai multe coșare sau hambare. 3. arie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
standoálă (-le), s. f. – (Mold.) Hambar, coșar. – Var. stodo(a)lă. Germ. Stadel, prin intermediul pol., rut. stodola (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
standoálă s. f., g.-d. art. standoálei; pl. standoále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink