STÁZĂ, staze, s. f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui ori a secrețiilor interne, în unele părți ale organismului. – Din fr. stase.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STÁZĂ s.f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui sau a umorilor într-o parte a organismului. // -stază – element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) stază”, „oprire”. [< fr. stase, cf. gr. stasis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STÁZĂ1 s. f. 1. oprire sau încetinire a circulației sângelui ori a umorilor într-o parte a organismului. 2. (biol.) întârziere în creșterea în lungime a unui organ. (< fr. stase)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-STÁZĂ2, -STAZÍE elem. „încetare, oprire”, „stază1”. (< fr. -stase, -stasie, cf. gr. stasis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stáză s. f., g.-d. art. stázei; pl. stáze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STÁZĂ ~e f. Încetinire sau oprire a circulației sângelui sau a unei secreții interne a corpului. /<fr. stase
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink