STEGOZÁUR, stegozauri, s. m. (La pl.) Gen de reptile gigante fosile cu capul foarte mic, cu o creastă compusă din două serii de plăci verticale osoase pe spate și cu două serii de spini pe coadă (Stegosaurus); (și la sg.) reptilă din acest gen. – Din fr. stégosaure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STEGOZÁUR s.m. Reptilă erbivoră uriașă fosilă din mezozoic, care avea pe spate niște plăci osoase ascuțite. [Pron. -za-ur. / < fr. stégosaure, cf. gr. stegos – acoperiș, sauros – șopârlă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STEGOZÁUR s. m. dinozaurian erbivor fosil, cu capul foarte mic în raport cu trunchiul și cu membrele anterioare mai scurte, pe partea dorsală având două rânduri de plăci osoare triunghiulare. (< fr. stégosaure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stegozáur s. m. (sil. -za-ur), pl. stegozáuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STEGOZÁUR ~i m. (nume generic) Reptilă fosilă uriașă, cu o creastă de plăci osoase pe spate și cu spini pe coadă. /<fr. stégosaure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink