STEREOFÓNIC, -Ă, stereofonici, -ce, adj. Care aparține stereofoniei, privitor la stereofonie, bazat pe stereofonie. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréophonique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STEREOFÓNIC, -Ă adj. Referitor la stereofonie; bazat pe stereofonie. [< fr. stéréophonique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STEREOFÓNIC adj. stereo. (Înregistrare ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stereofónic adj. m. (sil. -re-o-) fonic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STEREOFÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de stereofonie; propriu stereofoniei. Emisiune ~că. /<fr. stéréophonique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink