STEREOSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care se ocupă cu procedeele de înregistrare și de redare a imaginilor în relief și cu studiul proprietăților optico-mecanice ale instrumentelor folosite în acest scop. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréoscopie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STEREOSCOPÍE f. Ramură a opticii care se ocupă cu studiul înregistrării și reproducerii imaginilor în relief, precum și cu metodele și aparatele folosite în acest scop. [G.-D. stereoscopiei; Sil. -re-o-sco-] /<fr. stéréoscopie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STEREOSCOPÍE s.f. Ramură a opticii care studiază vederea în relief, metodele și instrumentele stereoscopice. ♦ Procedeu de înregistrare și de redare a imaginii care permite reconstituirea tridimensională a subiectului fotografiat sau filmat. ♦ Tehnica construcției instrumentelor stereoscopice. [Gen. -iei. / cf. fr. stéréoscopie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STEREOSCOPÍE s. f. 1. ramură a opticii care studiază vederea în relief, metodele și instrumentele stereoscopice. 2. procedeu de înregistrare și redare a imaginii care permite reconstituirea tridimensională a subiectului fotografiat sau filmat. 3. tehnica construcției instrumentelor stereoscopice. (< fr. stéréoscopie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stereoscopíe s. f. (sil. -re-o-; mf. -sco-), art. stereoscopía, g.-d. stereoscopíi, art. stereoscopíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink