STICLÓS, -OÁSĂ, sticloși, -oase, adj. Ca de sticlă, lucios (și neted) ca sticla; strălucitor. ◊ Fontă sticloasă = fontă albă, dură, care conține mangan. ◊ Umoare sticloasă = masă gelatinoasă transparentă care se găseșe între cristalin și fundul ochiului. ♦ (Despre ger) Care face să înghețe tare; lipsit de umezeală. ♦ (Despre ochi, privire) Pironit, ațintit, fixat asupra unui obiectiv. – Sticlă + suf. -os.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STICLÓS adj. vitros. (Cu aspect ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sticlós adj. m. (sil. -clos), pl. sticlóși; f. sg. sticloásă, pl. sticloáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STICLÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are aspect de sticlă; lucios ca sticla. 2) Care conține sticlă; cu sticlă. 3) (despre privire) Care este lipsit de expresivitate, fiind ațintit asupra unui obiect; pironit; fix. [Sil. sti-clos] /sticlă + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink