Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
STRECHEÁT, -Ă, strecheați, -te, adj. (Despre animale) Speriat, gonit de (sau ca de) streche; fig. (despre oameni) cu purtări ciudate, zăpăcit; nebun, țicnit. – V. strechea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRECHEÁT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRECHEÁ, strechez, vb. I. Intranz. (Despre animale) A porni în goană, speriat (sau ca speriat) de streche; fig. (despre oameni) a se purta ciudat, a da semne de alienație; a înnebuni. – Din streche.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A STRECHEÁ pers. 3 ~ză intranz. 1) (despre animale) A fugi înțepat sau ca înțepat de streche. 2) fig. pop. A se comporta în mod straniu, neobișnuit. 3) fig. A da semne de nebunie. /Din streche
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRECHEÁ vb. (MED. VET.) (reg.) a bâzdări. (O vită care a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRECHEÁ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, țicni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
strecheá vb., ind. prez. 1 sg. strechéz, 3 sg. și pl. strecheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink