Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: stria (verb tranzitiv) , strie (substantiv feminin)   
STRÍE, strii, s. f. (Anat.) 1. Grup de fibre nervoase cu traiect longitudinal, în encefal. 2. Leziune a pielii cu aspect liniar. – Din fr. strie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRÍE s.f. (Anat.) 1. Grup de fibre nervoase. 2. Leziune atrofică a pielii cu aspect liniar. V. vergetură. [< fr. strie, cf. lat. stria – brazdă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRÍE s. f. 1. grup de fibre nervoase. 2. leziune atrofică a pielii cu aspect liniar. (< fr. strie, lat. stria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stríe s. f., g.-d. stríei; pl. stríi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STRIÁ, striez, vb. I. Tranz. A produce striații pe suprafața unui obiect. [Pr.: stri-a] – Din fr. strier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A STRIÁ ~éz tranz. (suprafețe ale unor corpuri) A acoperi cu striuri. /<fr. strier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRIÁ vb. I. tr. A executa striații pe suprafața unui obiect. [Pron. stri-a, p.i. 3,6 -iază. / < fr. strier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRIÁ vb. tr. a executa striații pe suprafața unui obiect. (< fr. strier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
STRIÁ vb. v. zimțui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
striá vb., ind. prez. 1 sg. striéz, 3 sg. și pl. striáză (sil. stri-a-), 1 pl. striém (sil. stri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. striéze; ger. striínd (sil. stri-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)