Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: stropoli (verb tranzitiv) , stropolit (adjectiv)   
stropolít, stropolítă, adj. (reg.) mustrat, certat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
STROPOLÍ, stropolesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Reg.; despre oameni) A efectua diverse treburi mărunte prin gospodărie; a trebălui, a roboti. – Din bg. tropolja, scr. štropotati.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A STROPOLÍ ~ésc intranz reg. A se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospodărie; a trebălui; a roboti; a se porăi. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STROPOLÍ vb. v. admonesta, certa, clăti, dăscăli, dojeni, limpezi, moraliza, mustra, roboti, trebălui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stropolí (-lésc, -ít), vb. – A se ocupa cu ceva, a roboti. – Var. stroboli. Creație expresivă, după cum o indică suf. -li; legătură cu bg. tropolja „a tropăi” (Candrea) nu este convingătoare. – Der. stropoleală, s. f. (roboteală prin jurul casei). Aceleiași rădăcini trebuie să-i aparțină ștropși (var. Trans. strocși), vb. (a călca, în picioare, a turti, a stîlci; a pisa, a deforma; a strica, a distruge; refl., a certa, a dojeni), fără îndoială în loc de *tropoși (după Cihac, II, 422 și Candrea, din sl. sŭtrašiti „a călca în picioare”, bg. strošvam „a mărunți”); stropșală (var. stropșitură), s. f. (strivire; ceartă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
stropolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropolésc, imperf. 3 sg. stropoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. stropoleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)