STRUCTURÁL, -Ă, structurali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care aparține structurii, privitor la structură; care formează o structură. 2. (Chim.; în sintagma) Formulă structurală = formulă care reprezintă compoziția unei combinații și legătura atomilor ei în moleculă. – Din fr. structural.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRUCTURÁL, -Ă adj. 1. Privitor la structură, de structură, al structurii. 2. Formulă structurală = formulă care reprezintă compoziția unei combinații și legătura atomilor din moleculă. [Cf. fr. structural].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRUCTURÁL, -Ă adj. referitor la structură, care formează o structură. (< fr. structural)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
STRUCTURÁL adj. 1. v. esențial. 2. v. organizatoric. 3. v. structuralist.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRUCTURÁL adj. v. alcătuitor, component, constituent, constitutiv, formativ.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
structurál adj. m., pl. structuráli; f. sg. structurálă, pl. structurále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STRUCTURÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de structură; propriu structurii. Analiză ~ă. /<fr. structural
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink