Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: strungări (verb tranzitiv) , strungărit (adjectiv)   
STRUNGĂRÍT s. n. (Rar) Strungărie1 (1). – V. strungări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRUNGĂRÍT s. strungărie. (Învață ~ul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
strungărít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A STRUNGĂRÍ1 ~ésc 1. intranz. A practica ocupația de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A STRUNGĂRÍ2 ~ésc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRUNGĂRÍ vb. v. struji, strunji.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
strungărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungărésc, imperf. 3 sg. strungăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. strungăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)