STUHUÍT, -Ă, stuhuiți, -te, adj. (Reg.) Cu acoperiș de stuf. – Din stuh.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
stuhuít, stuhuítă, adj. (reg.) 1. (despre pereți, panouri, încăperi etc.) făcut din stuf. 2. (despre case, grajduri etc.) acoperit cu stuf.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
stuhuít adj. m., pl. stuhuíți; f. sg. stuhuítă, pl. stuhuíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink