Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
stăurá, stáur, vb. I 1. (înv.) a holba ochii (de mirare, de spaimă). 2. (reg.) a pofti.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
STĂURÁ, stắur, vb. I. Tranz. (Trans.) A (se) zgâi (1). (în loc de zgăura)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
stăurá (-r, át), vb. (Trans.) A privi cu teamă sau cu mirare, a se minuna. Origine necunoscută. Ar putea fi cuvînt identic cu a astăura, vb. (Banat, a pîndi, a urmări), pe care DAR îl derivă de la staur „grajd”, presupunînd că înseamnă „a urmări din grajd”, ipoteză greu de admis. Poate în loc de sgăura ‹ sgău, cf. sgîi.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink