Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SUBIECTIVÁRE s.f. Acțiunea de a subiectiva și rezultatul ei; subiectivizare. [< subiectiva].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
subiectiváre s. f., g.-d. art. subiectivării; pl. subiectivări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUBIECTIVÁ, subiectivez, vb. I. Tranz. A prezenta, a înfățișa ceva în felul sau personal; a imprima un caracter personal unei acțiuni. – Din fr. subjectiver.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUBIECTIVÁ vb. I. tr. A înfățișa, a prezenta (ceva) în felul său personal de a privi; a da un caracter personal; subiectiviza. [Pron. -bi-ec-. / cf. fr. subjectiver].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUBIECTIVÁ vb. tr. a înfățișa, a prezenta (ceva) în felul său personal; a da un caracter personal. (< fr. subjectiver)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
subiectivá vb. (sil. -biec-; mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subiectivéz, 3 sg. și pl. subiectiveáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink