SÚBITO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Subit, pe neașteptate, fără o trecere lină. [< it. subito].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÚBITO adv. (muz.) subit, pe neașteptate. (< it. subito)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ȘUBÍȚĂ, șubițe, s. f. Șubuliță. – Șubă + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘUBÍȚĂ s. v. șubuliță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șubíță s. f., g.-d. art. șubíței; pl. șubíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink