Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: subordin (substantiv neutru) , subordine (substantiv feminin)   
SUBÓRDINE s.f. În subordine(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. [< it. subordine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUBÓRDINE s. f. subordonare. ♦ în ~(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. (< it. subordine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
subórdine (subordonare) s. f. (sil. mf. sub-) ordine
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUBÓRDIN, subordine, s. n. 1. Subdiviziune a unui ordin în sistematica științelor naturii. 2. (În loc. adj. și adv.) în subordine sau în subordinele cuiva = (aflat) într-un raport de subordonare față de cineva sau de ceva. – Sub1- + ordin (după fr. sous-ordre).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUBÓRDIN ~e n. biol. Categorie sistematică intermediară între ordin și familie. [Sil. sub-or-] /sub- + ordin
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUBÓRDINE ~ f. : În ~ (sau în ~le cuiva) supus unei persoane superioare în grad; sub ascultarea cuiva. /sub- + ordine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUBÓRDIN s.n. (Biol.) Subdiviziune a unui ordin. [< sub- + ordin, după fr. sous-ordre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUBÓRDIN s. n. (biol.) categorie sistematică inferioară ordinului. (după fr. sous-ordre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
subórdin (subdiviziune a unui ordin) s. n. (sil. mf. sub-), pl. subórdine
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)