SUCULÉNT, -Ă, suculenți, -te, adj. Cu mult suc, zemos, hrănitor; p. gener. bun, gustos, savuros. ♦ (Substantivat, f. pl.) Nutrețuri provenite din plante cu tuberculi și din rădăcinoase. ♦ Fig. Plin de conținut, de savoare, bogat în idei. – Din fr. succulent, lat. suculentus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUCULÉNT, -Ă adj. Cu suc mult, zemos; savuros și hrănitor. ♦ (Fig.) Plin de miez, de valoare; bogat în conținut. [Cf. fr. succulent, lat. succulentus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUCULÉNT, -Ă I. adj. 1. cu mult suc, zemos; (p. ext.) savuros și hrănitor. 2. (fig.) plin de conținut, de savoare. II. s. f. pl. nutrețuri provenite din cartofi, sfeclă etc. și rădăcinoase. (< fr. succulent, lat. suculentus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUCULÉNT adj. 1. v. zemos. 2. v. hrănitor. 3. v. gustos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suculént adj. m., pl. suculénți; f. sg. suculéntă, pl. suculénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUCULÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care conține mult suc; cu mult suc; zemos; mustos. 2) Care are gust foarte plăcut; cu savoare deosebită; delicios; savuros; delicat. 3) fig. Care are conținut bogat; cu multe idei. /<fr. succulent, lat. succulentus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink