Dex sudoare

SUDOÁRE, sudori, s. f. Secreție a glandelor sudoripare prin care se elimină o parte a substanțelor rezultate din metabolismul organismului; transpirație, nădușeală. ◊ Expr. Sudorile morții sau sudori de moarte = sudoare care acoperă corpul omului înaintea morții; p. ext. transpirație provocată de o emoție, de o spaimă sau de o oboseală foarte mare. ♦ Fig. Muncă, osteneală, trudă; chin. – Din lat. sudor, -oris.

SUDOÁRE s. apă, v. transpirație.

SUDOÁRE s. v. cuscrișor, mierea-ursului.

sudoáre (-óri), s. f. – 1. Transpirație. – 2. Plantă (Pulmonaria officinalis). – Mr. (a)sudoare. Lat. sūdōrem (Pușcariu 1673; REW 8427), cf. vegl. sudaur, it. sudore, prov. suzor, fr. sueur, cat. suhor, sp. sudor, port. suor. – Cf. asuda. Uz general, mai puțin în Olt., Munt., Dobr. (ALR, I, 14). – Der. sudoros (var. înv. suduros), adj. (care transpiră mult).

sudoáre (transpirație) s. f., g.-d. art. sudórii; pl. sudóri

SUDÓR, -OÁRE, sudori, -oare, s. m. și f. Muncitor specializat în operații de sudură. – Din fr. soudeur.

SUDOÁRE ~óri f. 1) Lichid secretat de glandele sudoripare și eliminat din organism prin porii pielii; transpirație. Broboane de ~. ◊ A-i trece cuiva ~ori (reci) prin spate (sau a-l trece pe cineva (toate) ~orile) a fi cuprins de o emoție puternică. 2) fig. Muncă grea și istovitoare; trudă; osteneală. ◊ Cu (sau în) ~oarea frunții depunând eforturi extrem de mari. /<lat. sudor, ~oris

SUDÓR ~i m. Muncitor specializat în operații de sudare. /<fr. soudeur

SUDÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor specializat în lucrări de sudură. [Cf. fr. soudeur].

SUDÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor specializat în lucrări de sudură. (< fr. soudeur)

SUDOAREA-CÁLULUI s. v. osul-iepurelui.

SUDOAREA-CÁPULUI s. v. osul-iepurelui.

SUDOAREA-LÁPTELUI s. v. captalan.

sudór s. m., pl. sudóri