Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sudui (verb tranzitiv) , suduire (substantiv feminin)   
suduíre, suduíri, s.f. (înv.) 1. înjurătură, insultă. 2. mustrare, certare, dojenire.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
SUDUÍ, súdui, vb. IV. Intranz. și tranz. (Pop.) A spune ocări la adresa cuiva; a înjura. ♦ Tranz. (Înv. și reg.) A certa, a mustra, a dojeni. – Din magh. szidni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SUDUÍ súdui pop. 1. intranz. A folosi în vorbire cuvinte necuviincioase; a înjura. 2. tranz. 1) A trata cu sudălmi; a înjura. 2) A trata cu reproșuri; a dojeni; a mustra. /<ung. szidni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUDUÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, drăcui, insulta, înjura, jigni, moraliza, mustra, ocărî, ofensa, ultragia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suduí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. súdui, 3 sg. și pl. súduie, imperf. 3 sg. suduiá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)