SUFERÍNȚĂ, suferințe, s. f. Durere fizică sau morală; suferire; starea celui care suferă. ◊ Expr. A fi în suferință = a duce lipsă de ceva. – Suferi + suf. -ință (după fr. souffrance).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUFERÍNȚĂ s. 1. v. chin. 2. v. tortură. 3. greutate, încercare, necaz, nevoie, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUFERÍNȚĂ s. v. afecțiune, boală, maladie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suferínță s. f., g.-d. art. suferínței; pl. suferínțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUFERÍNȚĂ ~e f. Senzație de durere (fizică sau morală). [G.-D. suferinței] /a suferi + suf. ~ință
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FLOAREA-SUFERÍNȚEI s. v. ceasornic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink