Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sufixa (verb tranzitiv) , sufixare (substantiv feminin)   
SUFIXÁRE, sufixări, s. f. Acțiunea de a sufixa și rezultatul ei; sufixație. – V. sufixa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUFIXÁRE s.f. Acțiunea de a sufixa și rezultatul ei; sufixație. [< sufixa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUFIXÁRE s. v. sufixație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sufixáre s. f., g.-d. art. sufixării; pl. sufixări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUFIXÁ, sufixez, vb. I. Tranz. A adăuga un sufix la o rădăcină sau la o temă. – Din sufix. Cf. fr. suffixer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SUFIXÁ ~éz tranz. (cuvinte) A înzestra cu sufix. /<fr. suffixer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUFIXÁ vb. I. tr. A adăuga un sufix .....
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUFIXÁ vb. tr. a adăuga un sufix la rădăcina sau tema unui cuvânt. (< fr. suffixer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sufixá vb., ind. prez. 1 sg. sufixéz, 3 sg. și pl. sufixeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)