Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SUPLIMENTÁRE, suplimentări, s. f. Acțiunea de a suplimenta. – V. suplimenta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPLIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a suplimenta și rezultatul ei. [< suplimenta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
suplimentáre s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. suplimentării; pl. suplimentări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPLIMENTÁ, suplimentez, vb. I. Tranz. A adăuga la cantitatea inițială o cantitate suplimentară. – Din supliment.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPLIMENTÁR, -Ă, suplimentari, -e, adj. Care se adaugă pe deasupra, care completează ceva; care este în plus (peste ceea ce este normal); folosit ca supliment. ◊ Unghiuri sau arce suplimentare = unghiuri sau arce a căror sumă este egală cu două unghiuri drepte (180
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPLIMENTÁR ~ă (~i, ~e) Care se adaugă la ceva; folosit în calitate de supliment; adăugător. Plată ~ă. Venit ~. ◊ Unghiuri ~e unghiuri care, luate împreună, formează 180°. /<fr. supplémentaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUPLIMENTÁ vb. I. tr. A face, a da un supliment; a completa, a adăuga, a împlini. [< fr. supplémenter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPLIMENTÁR, -Ă adj. Care se adaugă (la ceva), folosit ca supliment. ◊ Unghi suplimentar = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180 de grade. [Var. suplementar, -ă adj. / cf. fr. supplémentaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPLIMENTÁ vb. tr. a completa, a adăuga, a împlini. (< fr. supllémenter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPLIMENTÁR, -Ă adj. care se adaugă (la ceva); folosit ca supliment. ♦ care este în plus. ♦ unghi ~ = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180º; ore ~ e = ore de muncă efectuate peste norma obișnuită. (< fr. supplémentaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPLIMENTÁR adj. 1. (livr.) adițional. (Taxe ~.) 2. complementar, întregitor, subsidiar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suplimentá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. suplimentéz, 3 sg. și pl. suplimenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
suplimentár adj. m. (sil. -pli-), pl. suplimentári; f. sg. suplimentáră, pl. suplimentáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink