Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
SUPÓRT, suporturi, s. n. Ceea ce susține sau sprijină un obiect; piesă sau dispozitiv care servește la susținerea unei piese, a unui sistem tehnic etc. ♦ Fig. Ajutor, sprijin, reazem. – Din fr. support.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPÓRT s.n. Ceea ce susține, ceea ce sprijină un lucru, un obiect. ♦ Dispozitiv de susținere sau de sprijinire a unei alte piese, a unui sistem tehnic etc. ♦ (Fig.) Sprijin, reazem, ajutor. [Pl. -turi (s.m.) -porți. / < fr. support].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPÓRT I. s. n. 1. ceea ce susține, sprijină un lucru, un obiect. ◊ dispozitiv de susținere a unei piese, a unui sistem tehnic etc. 2. parte a peliculei cinematografice pe care este aplicată emulsia fotosensibilă. 3. echipament, material destinat memorării, înregistrării informației în sistemele de calcul. 4. (fig.) sprijin, reazem, ajutor. II. s. m. (herald.) element exterior al unui blazon care pare a susține un personaj sau un animal. (< fr. support)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPÓRT s. 1. v. postament. 2. cadru. (~ de susținere.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUPÓRT s. v. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
supórt s. n., pl. supórturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPORTÁ, supórt, vb. I. Tranz. 1. A îndura, a răbda, a suferi. ♦ A admite, a tolera, a îngădui. 2. A susține o greutate, o povară; a rezista la... ♦ A avea sau a lua în sarcina sa o obligație bănească. – Din fr. supporter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SUPORTÁ supórt tranz. 1) (suferințe fizice sau morale) A îndura cu tărie și calm; a suferi; a răbda. ~ frigul. 2) (greutăți fizice) A putea să susțină. 3) (persoane) A accepta, admițându-i prezența și făcând abstracție de neajunsuri; a răbda; a suferi; a tolera. 4) (fapte supărătoare) A admite în mod conștient și tacit; a suferi; a îngădui; a tolera. /<fr. supporter, lat. supportare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUPÓRT ~uri n. 1) Obiect care susține ceva, confecționat special în acest scop. 2) fig. rar Susținere (cu vorba sau fapta) la nevoie; ajutor; sprijin; reazem. 3) fig. Bază pe care se sprijină o afirmație sau o acțiune. /<fr. support
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUPORTÁ vb. I. tr. 1. A îndura, a suferi, a răbda. ♦ A da voie, a permite, a tolera. 2. A sprijini, a susține o greutate. ♦ A avea (sau a lua) în sarcina sa (obligații bănești). [P.i. supórt. / < fr. supporter, cf. lat. supportare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPORTÁ vb. tr. 1. a îndura, a suferi, a răbda. ◊ a da voie, a permite, a tolera. 2. a sprijini, a susține o greutate. ◊ a avea (sau a lua) în sarcina sa (obligații bănești). (< fr. supporter, lat. supportare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPORTÁ vb. 1. v. îndura. 2. a duce, a îndura, a răbda, a suferi. (El a ~ tot greul.) 3. v. suferi. 4. a suferi. (A ~ o condamnare.) 5. v. îngădui. 6. a suferi, (fig.) a înghiți, a mistui, (înv. fig.) a honipsi. (Nu-l poate ~.) 7. a tolera, (prin Transilv. și prin Ban.) a pristui. (~ bine grăsimile.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suportá vb., ind. prez. 1 sg. supórt, 3 sg. și pl. supórtă; conj. prez. 3 sg. și pl. supórte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)