Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SUPOZÍȚIE, supoziții, s. f. Presupunere, ipoteză. ♦ (Log.) Enunț luat ca premisă (ipoteză) pentru întemeierea altor enunțuri. ♦ (Log.) Capacitatea unui termen de a reprezenta ceva într-o propoziție. – Din fr. supposition.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPOZÍȚIE s.f. 1. Presupunere, ipoteză; premisă. 2. Capacitate a unui termen de a reprezenta ceva intr-o propoziție. [Gen. -iei, var. supozițiune s.f. / cf. fr. supposition, lat. suppositio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPOZÍȚIE s. f. 1. presupunere, ipoteză; premisă. 2. capacitate a unui termen de a reprezenta ceva într-o propoziție. (< fr. supposition)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPOZÍȚIE s. 1. v. ipoteză. 2. v. presupunere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
supozíție s. f. poziție
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPOZÍȚIE ~i f. 1) Părere bazată pe fapte aparente; prezumție; presupunere; ipoteză. 2) log. Enunț care servește drept premisă ipotetică pentru alte enunțuri. [G.-D. supoziției] /<fr. supposition
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)