SUPRALICITÁȚIE, supralicitații, s. f. Licitație publică suplimentară, prevăzută de lege, în vedera obținerii unui preț mai mare decât cel la care s-a adjudecat bunul cu ocazia licitației inițiale. – Supra- + licitație (după fr. surenchère).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPRALICITÁȚIE s.f. Supralicitare; licitație care are loc în urma altei licitații pentru același obiect. ♦ (Fig.) Promisiune care întrece altă promisiune făcută de altcineva. [Gen. -iei. / < supra- + licitație, după fr. surenchère].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPRALICITÁȚIE s. f. 1. supralicitare. 2. (fig.) promisiunea care întrece altă promisiune făcută de altcineva. (< supra1- + licitație)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPRALICITÁȚIE s. supralicitare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
supralicitáție s. f. (sil. -pra-) → licitație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink