Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: suprima (verb tranzitiv) , suprimare (substantiv feminin)   
SUPRIMÁRE s.f. Acțiunea de a suprima și rezultatul ei; înlăturare; nimicire. [< suprima].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPRIMÁRE s. 1. v. anulare. 2. v. dispariție. 3. eliminare, înlăturare, scoatere. (~ condimentelor din alimentație.) 4. v. abrogare. 5. v. abolire. 6. v. lichidare. 7. v. înlăturare. 8. interzicere, suspendare. (~ apariției unei reviste.) 9. desființare. 10. (înv.) supresiune. (~ unei subvenții.) 11. v. omorâre.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suprimáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. suprimării; pl. suprimări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPRIMÁ, suprím, vb. I. Tranz. 1. A face să dispară; a înlătura, a elimina, a anula. ♦ A omorî, a extermina pe cineva. 2. A desființa un post, un loc etc. ♦ A scoate ceva din funcție; a opri, a întrerupe activitatea a ceva. 3. A înlătura ceva, a elimina din consumație, a renunța la ceva. – Din fr. supprimer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SUPRIMÁ suprím tranz. 1) (posturi, drepturi, legi) A face să nu mai existe; a face să nu mai aibă efect legal; a lichida; a elimina. 2) (alimente, mărfuri etc.) A scoate din întrebuințare. 3) (cuvinte, pasaje de text) A face să nu mai figureze; a scoate. 4) (publicații) A împiedica să apară sau a face să înceteze de a mai apărea. ~ un articol. ~ o revistă. [Sil. su-pri-] /<fr. supprimer, lat. supprimere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUPRIMÁ vb. I. tr. 1. A interzice; a nimici; a înlătura. ♦ A face să dispară. ♦ (Fam.) A omorî, a ucide; a extermina. 2. A da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desființa (un post). 3. A renunța (la ceva); a elimina. [P.i. suprím. / < fr. supprimer, cf. lat. supprimere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPRIMÁ vb. tr. 1. a interzice; a nimici; a înlătura. ◊ a face să dispară. ◊ (fam.) a ucide; a extermina. 2. a da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desființa (un post). 3. a renunța (la ceva); a elimina. (< fr. supprimer, lat. supprimere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPRIMÁ vb. 1. v. anula. 2. a elimina, a înlătura, a scoate, (Transilv. și Bucov.) a delătura. (A ~ dulciurile din alimentație.) 3. v. abroga. 4. v. aboli. 5. v. lichida. 6. v. înlătura. 7. a interzice, a suspenda. (A ~ revista.) 8. v. desființa. 9. v. omorî.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. suprím
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)