SUPURÁȚIE, supurații, s. f. Formare și eliminare de puroi în urma unui proces infecțios microbian. – Din fr. suppuration.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPURÁȚIE s.f. Formare și scurgere de puroi. [Gen. -iei, var. supurațiune s.f. / cf. fr. suppuration, lat. suppuratio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPURÁȚIE s. f. formare și eliminare de puroi. (< fr. suppuration, lat. suppuratio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPURÁȚIE s. (MED.) purulență, (rar) supurare. (~ unei plăgi.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
supuráție s. f. (sil. -ți-e), art. supuráția (sil. -ți-a), g.-d. art. supuráției; pl. supuráții, art. supuráțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPURÁȚIE ~i f. Proces de producere și de scurgere a puroiului; puroiere. [G.-D. supurației] /<lat. suppuratio, ~onis, fr. suppuration
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink