Dex sursă

SÚRSĂ, surse, s. f. 1. Loc unde se produce, unde se poate găsi sau de unde se propagă ceva; sediul sau obârșia unui lucru. ♦ Corp, sistem etc. care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. ◊ Sursă de energie electrică (sau electromagnetică) = generator de energie electrică (sau electromagnetică). ♦ (Elt.) Electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează putătorii de sarcină majoritari. 2. Posibilitate de câstig. 3. Fig. Loc de unde emană o informație, o noutate. 4. Fig. Izvor, obârșie, origine. ◊ Sursă de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor – Din fr. source.

SÚRSĂ s.f. 1. Loc unde se găsește și de unde se poate procura un lucru din belșug. ♦ Sursă de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor. ♦ Loc unde se produce o formă de energie. 2. (Fig.) Izvor, origine, obârșie. [< fr. source].

SÚRSĂ s. f. 1. loc unde se găsește și de unde se poate procura ceva din belșug. 2. corp care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. 3. (fig.) loc de unde emană o informație. ♦ izvor, origine, obârșie. ♦ ~ de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor, un artist. 4. electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari. (< fr. source)

SÚRSĂ s. 1. v. izvor. 2. obârșie, origine, (livr.) sorginte, (înv.) izvod, (fig.) izvor. (Să mergem la ~ acestor efecte.) 3. v. origine. 4. informație, izvor. (Studiu bazat pe ~ bogate.)

SÚRSĂ s. v. izvor, obârșie.

súrsă (-se), s. f. – Izvor. Fr. source. – Der. resursă, s. f., din fr. ressource.

súrsă s. f., g.-d. art. súrsei; pl. súrse

SÚRSĂ ~e f. 1) Loc de apariție sau de existență. ~ de informație. ~ de petrol. ~ de lumină. 2) Mijloc de existență. 3) Document sau text original la care se face o referință; izvor. A indica ~a. 4) Operă care furnizează unui om de creație o temă sau o idee; izvor de inspirație. /<fr. sourse