SURTUCÁR, surtucari, s. m. (Depr.) Târgoveț, orășean; p. ext. intelectual. – Surtuc + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SURTUCÁR s. v. orășean, târgoveț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
surtucár s. m., pl. surtucári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink