Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SUS-CITÁT, -Ă adj. Citat mai înainte, mai sus. [< sus + citat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUS-CITÁT, -Ă adj. citat mai sus. (< sus + citat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUSCITÁT adj. sus-amintit, sus-menționat, sus-numit, sus-pomenit, (înv.) prezis.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUSCITÁ, suscít, vb. I. Tranz. A provoca, a produce, a stârni, a dezlănțui. – Din fr. susciter, lat. suscitare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SUSCITÁ suscít tranz. livr. 1) A face să se producă; a pricinui; a cauza; a stârni; a provoca. ~ neplăceri. 2) A face să apară; a face să se nască; a stârni; a provoca. ~ atenția. ~ interesul. /<fr. susciter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUSCITÁ vb. I. tr. A stârni, a produce, a da naștere. [P.i. suscít. / < fr. susciter, cf. lat. suscitare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUSCITÁ vb. tr. a stârni, a produce, a da naștere. (< fr. susciter, lat. suscitare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUSCITÁ vb. a deștepta, a produce, a provoca, a solicita, a stârni, a trezi. (Cartea ~ mare interes.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sus-citát adj. m., pl. sus-citáți; f. sg. sus-citátă, pl. sus-citáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
suscitá vb., ind. prez. 1 sg. suscít, 3 sg. și pl. suscítă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink