Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sâcâi (verb tranzitiv) , sâcâit (adjectiv)   
SÂCÂÍT, -Ă, sâcâiți, -te, adj. (Rar) Greu de mulțumit; pisălog, cicălitor. – V. sâcâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÂCÂÍT adj. v. enervat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SÂCÂÍ, sâcâi, vb. IV. 1. Tranz. A nu lăsa pe cineva în pace, a-l necăji întruna; a bate la cap, a enerva, a agasa; a cicăli. 2. Refl. (Rar) A se mișca mereu încoace și încolo; a se fâțâi. – Sâc + suf. -âi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SÂCÂÍ sâcâi tranz. (persoane) A nu lăsa în pace, deranjând mereu; a bate la cap. /<turc. sik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE SÂCÂÍ mă sâcâi intranz. rar A nu avea astâmpăr; a se suci; a se fâțâi. /<turc. sik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SÂCÂÍ vb. 1. v. enerva. 2. v. șicana. 3. v. cicăli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sâcâí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. sâcâi, 3 sg. și pl. sâcâie, imperf. 3 sg. sâcâiá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)