Dex ta

TA interj. (Repetat) Exclamație care imită vorbăria multă și inutilă a cuiva, exprimând în același timp nerăbdarea interlocutorului. – Onomatopee.

ta¹ / a ta¹ v. tău¹ / al tău¹

ta² (a ~) v. tău² (al ~)

-ta v. -tău / -tu

TĂU², TA, tăi, tale, pron. pos., adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ◊ (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. Nu-ți dau voie ai tăi să vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea (casa ta), apartenența (țara ta), dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul (frații tăi). 2. (Cu valoare subiectivă) Călătoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectivă) Grija ta n-o poartă nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) Împotriva ta. – Lat. tuus, tua.

ȚA interj. (Repetat) Strigăt cu care se cheamă sau se alungă caprele și oile. – Onomatopee.

TĂU² ta (tăi, tále) pron. pos. (precedat de articole al, a, ai, ale Înlocuiește numele obiectului posedat de interlocutor, înlocuind, totodată, și numele acestuia). ◊ Ai tăi cei apropiați ție; familia. Al tău soțul tău. Ale tale cele care privesc persoana căreia i se adresează vorbitorul. /<lat. tuus, tua

TĂU³ ta (tăi, tále) adj. pos. 1) Care aparține celui căruia i se adresează vorbitorul. Cartea ta. 2) Care se află în anumite relații (de prietenie, de înrudire) cu cel căruia i se adresează vorbitorul. Prietenul tău. 3) Care este realizat de cel cu care vorbește cineva. Călătoriile tale. ◊ Fie pe a ta fie așa cum vrei sau zici tu. /<lat. tuus, tua

ȚA interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a chema sau a alunga caprele sau oile). /Onomat.

mắ-ta (-sa) (pop.) s. f. + adj. pr., g.-d. mắ-tii (-sii)

Sfințía Ta loc. pr., g.-d. Sfințíei Tále

Domnía ta s. f. art. + adj., abr. D-ta, g.-d. Domníei tale, abr. D-tale

Preasfințía ta s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-) g.-d. Preasfințíei tále

ta-ta-tá interj.

tău (precedat de al) pr. m., pl. ai tăi, g.-d. álor tăi; f. sg. a ta, pl. ále tale, g.-d. álor tale

tău/al tău adj. m., pl. tăi/ai tăi; f. sg. ta/a ta, g.-d. tále/a tale; pl. tále/ale tále (și -tu m. sg., -ta f. sg., -tii/-tei g.-d. f. sg. în îmbinări ca fráte-tu, sóră-ta, sóră-tii)

ța/ța-ța interj.

2) cea (ea dift.), strigăt adresat bouluĭ din stînga ca s´apuce la dreapta (Cp. cu ung. csá csálé, csáli, cselö, pol. chale. V. ceală. – Se zice și ța. V. hăĭs.

Ta, simbol chimic pentru tantal.

POLLA TA DEINA K’OUDEN ANTHROPON DEINOTERON PELEI (πολλα τα δειυὰ χουδέυ αυθρωπου δειυότερου πέλει) (gr.) există multe lucruri minunate (pe lume), dar nici unul nu-i mai minunat decât omul – Sofocle, „Antigona”, corul, 331.