Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TABERNÁCUL, tabernacule, s. n. 1. Cort portativ, susținut de coloane din lemn aurit, care servea ca sanctuar la vechii evrei. 2. Dulăpior sau cutie de argint (în formă de biserică), în care se păstrează cuminecătura, mirul sau alte obiecte de cult. – Din lat. tabernaculum, it. tabernacolo, fr. tabernacle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TABERNÁCUL s.n. v. tabernacol.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TABERNÁCUL s. n. 1. cortul în care erau ținute tablele legii la vechii evrei. 2. nișă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint în formă de biserică în care se păstrează cuminecătura și unele obiecte de cult. (< lat. tabernaculum, it. tabernacolo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TABERNÁCUL s. (BIS.) 1. cortul mărturiei. (~ la vechii mozaici.) 2. altar. (~ într-un templu mozaic.) 3. v. chivot.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tabernácul s. n., pl. tabernácule
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TABERNÁCUL ~e n. 1) Cort portativ în care se țineau tablele legii la vechii evrei. 2) Cutie specială (de argint) în care se păstrează unele obiecte de cult. /<lat. tabernaculum, it. tabernacolo, fr. tabernacle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TABERNÁCOL (TABERNÁCUL) (‹ lat.) s. n. 1. Cort portabil, susținut de coloane din lemn aurit, care servea ca sanctuar la vechii evrei, până la zidirea Templului din Ierusalim (sec. 9 î. Hr.). În el se păstrau tablele legii, toiagul lui Moise și cutia cu mană. 2. (La catolici) Dulăpior sau cutie, uneori în formă de biserică, în care, se păstrează obiecte de cult și împărtășania. Uneori t. se află în altar sau este săpat în grosimea zidului bisericii.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2017 DEX online (http://dexonline.ro)