TABLAGÍU, tablagii, s. m. Jucător pasionat de table2. – Tablă2 + suf. -giu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tablagíu s. m. (sil. -bla-), art. tablagíul; pl. tablagíi, art. tablagíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TABLAGÍU ~i m. rar Jucător pasionat de table. /tablă + suf. ~agiu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink