Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: tachina (verb tranzitiv) , tachinare (substantiv feminin)   
TACHINÁRE, achinări, s. f. Acțiunea de a tachina și rezultatul ei. – V. tachina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TACHINÁRE s.f. Acțiunea de a tachina și rezultatul ei. [< tachina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
tachináre s. f., g.-d. art. tachinării; pl. tachinări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TACHINÁ, tachinez, vb. I. Tranz. A necăji în glumă și fără răutate, a contraria în lucruri mărunte. ♦ Fig. (Rar) A obseda, a neliniști. – Din fr. taquiner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE TACHINÁ mă ~éz intranz. A face schimb (în glumă) de vorbe înțepătoare. /<fr. taquiner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A TACHINÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A trata cu glume inofensive; a necăji în glumă. 2) fig. rar (despre gânduri, melodii etc.) A urmări insistent, necăjind. /<fr. taquiner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TACHINÁ vb. I. tr. A supăra, a necăji în glumă (pe cineva). [< fr. taquiner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TACHINÁ vb. tr. a necăji (pe cineva) în glumă. (< fr. taquiner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tachiná (-néz, -át), vb. – A necăji pe cineva în glumă. Fr. taquiner.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tachiná vb., ind. prez. 1 sg. tachinéz, 3 sg. și pl. tachineáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)