TACHINĂRÍE, tachinării, s. f. Faptul de a tachina; vorbă cu care cineva tachinează. – Din fr. taquinerie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TACHINĂRÍE s.f. Faptul de a tachina; vorbă cu care cineva tachinează. [Gen. -iei. / < fr. taquinerie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TACHINĂRÍE s. f. faptul de a tachina; vorbă cu care cineva tachinează. (< fr. taquinerie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tachinăríe s. f., art. tachinăría, g.-d. art. tachinăríei; pl. tachinăríi, art. tachinăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink