TAHOGRÁF, tahografe, s. n. 1. Tahometru înregistrator. 2. (Med.) Aparat pentru înregistrarea frecvenței pulsului, respirației etc. – După fr. tachéographe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TAHOGRÁF s.n. Tahometru înregistrator; tahigraf. [< germ. Tachograph, cf. gr. tachos – viteză, graphein – a scrie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TAHOGRÁF s. m. elem. tahigraf2.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tahográf v. tahigráf
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TAHOGRÁF ~e n. Tahometru înregistrator. /<fr. tacheographe, germ. Tachygraph
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TAHIGRÁF2 /TAHOGRÁF s. n. tahometru înregistrator. (< fr. tachygraphe, germ. Tachograph)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink